Oxigenoterapie hiperbarica

        Oxigenoterapie hiperbarica self equilibrium relaxare recuperare Craiova Dolj Oltenia terapie vindecare regenerare echiloibrare energetica

 

În clinica Self-Equilibrium, Camera Hiperbară utilizată poate fi reglată treptat între 1.4 ATA și 1,5 ATA, oferind o recuperare treptată, sigură și non-invazivă. În plus, puteți beneficia de o relaxare completă prin vizionarea unor programe TV ca: NETFLIX, YouTube ș.a. 

Dispozitivul este utilizat pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate a persoanelor, pentru disfuncționalități metabolice, de circulație, inclusiv neurologice. Produsul poate fi utilizat atât ca dispozitiv de recuperare în clinici de relaxare și recuperare/întreținere, în săli de gimnastică sportivă, săli de înfrumusețare, cât și ca uz personal/casnic la domiciliu. 

  1. Cercetări și scurt istoric
  2. Tipuri de camere hiperbare și diferențele dintre ele
  3. Cum funcționează?
  4. Recomandări HBOT și beneficii
  5. Contraindicații
  6. Durată intervenție și costuri 
  7. Pachete și oferte
  8. Programări

 

 

CERCETARE EFECTE EXPUNERE LA OXIGEN HIPERBARIC - DESCARCĂ PDF

 

Scurt istoric

• Nathaniel Henshaw, medic și cleric britanic construiește în 1662 prima cameră hiperbarică, o cameră sigilată denumită domicilium, în care se atingea presiunea dorită cu ajutorul unor burdufuri și supape.

• În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, tot mai mulți medici introduc în practica medicală aerul comprimat în vederea creșterii oxigenării la pacienți.

• În anul 1861, prima cameră hiperbară utilizată în Statele Unite (construită de neurologul american James Leonard Corning) a fost utilizată pentru tratarea muncitorilor care lucrau la construirea tunelului Hudson din New York și care, ca urmare a săpăturilor efectuate sub nivelul mării, suferiseră o decompresie severă.

• În anul 1877 camerele hiperbare erau deja utilizate suplimentar în tratarea unei game largi de probleme de sănătate.

• În anul 1917, inventatorii germani Heinrich și Bernhard Dräger aplică pentru prima oară oxigenul hiperbar scafandrilor cu decompresie.

• Începând cu anii 1940, intervenția cu oxigen hiperbaric devine procedură standard suplimentară pentru scafandrii militari din Statele Unite.

• În prima jumătate a secolului XX, dr. Orville Cunningham din Kansas, SUA, aplica oxigen hiperbaric pacienților cu forme grave de gripă, care nu răspundeau la niciun tratament.

• Începând cu anii 1950, expunerea la oxigen hiperbaric începe să fie utilizată la scară largă.

 

 

 

 

 

Diferențe tipuri de camere Hiperbarice:

I. În funcție de numărul de locuri

1. Camera uniloc oferă:
- intimitate;
- o protecție mai buna împotriva migrării virusurilor de la o persoana la alta;
- o sterilizare mai ușoară, mai rapidă și mai precisă între ședințe;
- evitarea situației de întrerupere a procedurii pentru toate persoanele, dacă unul dintre participanți dorește (din varii motive) să iasă din camera hiperbarică (așa cum se întâmplă în cazul camerelor multibloc).

2. Camera multiloc oferă mai mult spațiu de mișcare.

II. În funcție de presiunea atmosferică:

  1. Între 1,4 ATA și 2 ATA, procedura imprimă un timp puțin mai lung de recuperare (posibil să fie nevoie de câteva ședințe în plus), dar este neinvazivă pentru un organism cu sensibilitate crescută în anumite aspecte de sănătate cunoscute medical sau nu.

  2. Peste 2 ATA, procedura imprimă un timp mai rapid de recuperare, dar poate deveni extrem de invazivă pentru un organism cu sensibilitate crescută în anumite aspecte de sănătate (cunoscute medical sau nu) sau pentru persoanele aflate sub anumite tratamente de lungă durată.

 

 

Cum funcționează camera hiperbară?

Intervenția prin expunere la Oxigen Hiperbaric (HBOT) presupune un ajutor suplimentar în recuperarea prin alte intervenții strict medicale, în cadrul căruia este utilizată o presiune atmosferică a oxigenului cu o valoare mai mare decât cea la nivelului mării (cca. 760 mmHg).

Atunci când țesuturile corpului sunt lezate, ele au nevoie de oxigen pentru a supraviețui și a se regenera. Intervenția hiperbarică mărește considerabil cantitatea de oxigen pe care o poartă sângele prin corp, ajută organismul să lupte contra infecțiilor și ajută la menținerea sănătății și a tinereții.

Mecanisme de acțiune ale HBOT

HBOT are două mecanisme principale de acțiune: hiperoxigenare și scăderea dimensiunii bulei. Hiperoxigenarea este o aplicație a legii lui Henry și rezultă dintr-o creștere a oxigenului dizolvat în plasmă ca urmare a creșterii presiunii parțiale a oxigenului arterial. Scăderea dimensiunii bulei este o aplicație a legii lui Boyle conform căreia volumul unei bule scade direct proporțional cu creșterea presiunii (este mecanismul principal la locul de muncă în gestionarea bolii de decompresie și a emboliei gazelor arteriale).

Mecanismele secundare de acțiune includ:

  • vasoconstricție
  • angiogeneza (formarea de noi vase de sânge)
  • proliferarea fibroblastelor (oferă cadrul structural pentru țesuturile noastre și este esențială în vindecarea rănilor)
  • uciderea oxidativă a leucocitelor (activarea sistemului imunitar)
  • inhibarea toxinei și sinergia antibioticelor (reducerea toxinelor și creșterea efectului antibioticului)

Persoana este așezată în camera hiperbară închisă ermetic unde este furnizat oxigen pur la o presiune de 1,5 ATA (mai mare decât presiunea atmosferică obișnuită). Prin creșterea nivelului de oxigen din sânge, acest proces are ca efect stimularea capacității accelerate de vindecare și recuperare a organismului. În timpul acesta, persoana are parte de intimitate, poate citi, poate asculta muzică, poate medita. Creșterea presiunii aerului din camera hiperbarică poate determina o senzație temporară de înfundare a urechilor, similară cu cea resimțită în timpul zborului cu avionul sau la urcare sau coborâre la altitudine, senzație ce poate fi diminuată prin căscat sau înghițit. După aplicarea oxigenului hiperbaric persoana tratată poate resimți o ușoare stare de somn sau de foame.
Durata ședințelor variază în funcție de afecțiunea tratată de medicul specialist și de recomandările acestuia privind susținerea intervenției alopate prin camera hiperbară, aceasta favorizând rapidizarea efectelor terapiei medicale de bază. O susținere completă a procesului presupune un număr minim de 10 ședințe. 

Precauții:

  • nu este recomandat ca persoanele să intre în camera hiperbarică cu obiecte precum brichete, chibrituri sau dispozitive ce conțin baterii.
  • persoanelor li se recomandă să nu folosească creme sau produse dermato-cosmetice pe bază de petrol și derivați.

Pentru sporirea eficienței în susținerea tratamentului alopat al diverselor afecțiuni, intervenția cu oxigen hiperbaric poate fi adăugată ca parte dintr-o schemă de tratament deja existentă.

 

 

Beneficiile Terapiei cu Oxigen Hiperbaric

La nivel general:

  1. facilitează difuzia de oxigen către țesuturile slab vascularizate sau lezate
  2. accelerează procesul de vindecare prin stimularea producției de celule stem
  3. diminuează stările de oboseală și apatie și crește nivelul de energie
  4. reduce stresul și anxietatea
  5. susține sistemul imunitar

La nivel specific:

Sănătate

1) crește considerabil imunitatea organismului și îl ajută să lupte contra infecțiilor produse de viruși și bacterii și este eficientă chiar și în cazul bolilor autoimune

2) stimulează angiogeneza (formarea de noi vase de sânge) în zone ale corpului în care circulația este compromisă

3) ajuta la susținerea tratării bolilor cardiace coronariene, a degenerescenței maculare și a diabetului zaharat

4) îmbunătațește oxigenarea țesutului cardiac și buna funcționare a musculaturii cardiace după un atac de cord, reduce riscul unui atac de cord

5) ajută suplimentar în tratamentele clasice împotriva combaterii bolilor degenerative

6) ajută în ateroscleroză, hepatită cronică sau acută, ulcere varicoase, alergii

7) stimulează crearea de noi celule nervoase, îmbunătățește memoria și timpul de reacție, promovează crearea de noi conexiuni ale creierului

8) reduce oboseala cronică, tinitusul și surditatea neurosenzorială

9) ajută în diferite leziuni cerebrale, scleroză multiplă, Alzheimer, demență vasculară, scleroză multiplă,

10) accelerează procesul de vindecare în cazul fracturilor și afecțiunilor aparatului osteoarticular

11) benefic în caz de: artrite, artroze, Parkinson, leziuni musculare și leziuni ale tendoanelor sau ligamentelor, întinderi musculare și fracturi osoase, osteomielită

12) accelerează procesul în cazul recuperării sportive, reducând inflamația și stimulând regenerarea celulelor

13) accelerează procesul de vindecare a contuziilor și leziunilor

14) ajută la reducerea inflamației și a durerii, îmbunătățește mobilitatea și rezistenta

15) reduce fluxul de sânge compromis la nivelul retinei, ajută la combaterea degenerării maculare legate de vârstă, reduce simptomele glaucomului

16) recomandată ca intervenție eficientă de susținere și accelerare a tratamentului alopat în cazul bolii de decompresie, embolismului arterial și intoxicației severe cu monoxid de carbon

17) recomandată în tratamentul alternativ al autismului, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) și în îmbunătățirea calității vieții pacienților militari veterani

18) are efect antitumoral (recomandată ca intervenție suplimentară)

Estetică facială și corporală

1) susține oxigenarea celulară, activarea colagenului și creșterea producției de elastină, având astfel un efect antiaging (încetinirea procesului de îmbătrânire)

2) ajută suplimentar și eficient în reducerea aspectului de coajă de portocală, ameliorează ridurile, acneea (chiar și cea furunculoasă), cicatricele, reduce deteriorarea excesivă a pielii ca urmare a expunerii la radiațiile ultraviolete

3) ajută suplimentar la vindecarea rănilor și reduce formarea cicatricelor și a leziunilor post-chirurgicale (în cazul persoanelor care au făcut ședințe de oxigenoterapie înainte și după o intervenție chirurgicală s-a observat o vindecare cu 80% mai rapidă decât în cazurile clasice)

Recomandări speciale pentru Terapia cu Oxigen Hiperbaric

 I. În cazul sportivilor de performanță

  1. Recuperare accelerată după efort prelungit și diverse accidentări

1) măreşte producţia de colagen

2) reduce inflamaţia şi durerea

3) îmbunătățește circulația

4) recuperare mai bună și mai rapidă după entorse, leziuni de ligament colateral lateral, fracturi osoase, contuzii și leziuni la cap și alte leziuni de impact asupra corpului

5) diminuează efectele leziunilor cerebrale traumatice

6) accelerează vindecarea după întinderi musculare acute

7) stimulează angiogeneza (formarea unor noi vase de sânge)

8) diminuează oboseala

 2. Recuperarea rapidă după intervenții chirurgicale (în principal scăderea timpului de spitalizare) 

1) mărește activarea fibroblastelor

2) reduce inflamația pentru condiții pre-operatorii optime

3) reduce riscul apariției infecțiilor

4) stimulează producţia de celule stem

 3. Îmbunătățirea performaței 

1) mărește nivelul de serotonină

2) diminuează acidul lactic

3) îmbunătățește capacitatea de concentrare

4) accelerează adaptarea la schimbarea fusului orar

 II. În tratamentul alternativ al autismului

Rezultatele cercetărilor clinice arată că, în ceea ce privește tratamentul leziunilor cerebrale, terapia cu oxigen hiperbaric în cazul autismului la copii stimulează suplimentar procesele de vindecare cerebrală prin stimularea funcției neuronilor aflați în stare latentă și intensificarea creșterii axonilor.

1) reduce inflamațiile, hipoperfuzia cerebrală și stresul oxidativ (exarcebate în cazul autismului)

2) diminuează comportamente repetitive, auto-stimulatoare și stereotipice și deficiențele în comunicare generate de hipoperfuzia cerebrală în regiunile temporale și în alte zone ale creierului la copiii cu autism

3) mobilizează celulele stem din măduva osoasă în circulația sistemică

4) stimulează angiogeneza (formarea unor noi vase de sânge) prin creșterea nivelului factorului de creștere a endoteliului vascular (VEGF).

5) compensează scăderea fluxului de sânge prin creșterea concentrației de oxigen din plasmă și țesuturile corpului

6) reduce infiltrarea leucocitelor polimorfonucleare (PMN) la nivelul țesutului cerebral după o leziune ischemică a creierului

7) inhibă atașarea neutrofilelor la pereții vaselor de sânge și mărește distanța pe care oxigenul o poate parcurge în spațiul interstițial

8) scade nivelele de neopterină, o proteină asociată cu infecțiile, tumorile maligne, boli inflamatorii (cf. unui studiu publicat în 2011)

9) reactivează și accelerează sistemele de vindecare naturale ale organismului și îmbunătățește sistemul imunitar

Ca exemplu, în urma studiului Bent din 2012, s-a observat că, după încheierea celor 80 de sesiuni de tratament cu oxigen hiperbaric, la toți cei zece copii din cadrul studiului, s-au îmbunătățit cu 2 puncte scorurile pe scara CGI-I evaluată de specialist, precum și într-o serie de teste comportamentale evaluate de părinți.

Terapia cu oxigen hiperbaric NU este recomandată pentru gestionarea simptomelor autismului la adulți (Institutul Național de Sănătate și Excelență Clinică, NICE, 2012)!

 III. În cazul afecțiunilor cerebrale

  1. În accidentul vascular ischemic

1) ameliorarea hipoxiei de la nivelul țesutului cerebral indusă de accidentul vascular ischemic

2) sporirea presiunii parțiale arterială a oxigenului (PaO2)

3) creșterea concentrației de oxigen transportată

4) stabilizarea barierei hemato-encefalice

5) reducerea presiunii intracraniane și diminuarea edemului cerebral

6) ajută suplimentar la activarea canalelor ionice, inhibarea sintezei factorului-1alpha declanșată de hipoxie, reglarea Bcl-2, inhibarea MMP-9, scăderea activității ciclooxigenazei-2, scăderea activității mieloperoxidazei, a superoxid dismutazei și inhibarea Nogo-A (factor endogen de inhibare a creșterii)

În urma concluziilor studiilor preclinice și clinice, intervenția cu oxigen hiperbaric poate fi aplicată cu succes, suplimentar terapiei alopate, la 2-5 zile după accidentul vascular cerebral sau chiar în faza cronică.

2. În scleroză multiplă

1) ajută la refacerea barierei hemato-encefalice și a țesuturilor subiacente și restabilește funcțiile normale ale sistemului nervos prin alimentarea cu oxigen a zonelor în care sistemul circulator nu mai poate ajunge din cauza edemelor formate

2) îmbunătățește funcția creierului, funcția renală și cea intestinală

3) reduce spasticitatea musculară

4) reduce frecvența recidivei

5) îmbunătățește răspunsul imunitar (impactul asupra limfocitelor T și B)

Până în anul 1984, dr. Neubauer și alți medici care s-au implicat în cercetări, au observat impactul terapiei cu oxigen hiperbaric în cazul a peste 10.000 de pacienți diagnosticați cu scleroză multiplă, în paisprezece țări. În anul 1986, Neubauer și Kagan demonstrează că 11 din 35 de leziuni ale pacienților cu scleroză multiplă au dispărut după doar o oră de expunere la oxigen hiperbaric.

 

3. În demență vasculară și Alzheimer

Demența vasculară reprezintă a doua formă de demență cea mai comună (aproximativ 30% din toate cazurile, imediat după incidența de 60% întâlnită în cazul maladiei Alzheimer). La ora actuală, nu există tratamente eficiente pentru vindecarea demenței vasculare. În principal, formele curente de tratament au în vedere reducerea factorilor de risc modificabili și încetinirea progresului clinic al bolii. Studiile făcute în timp au arătat că aplicarea oxigenoterapiei hiperbarice:

1) îmbunătățește alimentarea cu sânge a țesutului cerebral

2) promovează neurogeneza în cortexul piriform

3) ajută la creșterea numărului neuronilor colinergici din hipocamp

4) stimulează procesele de învățare și memorare, îmbunătățind astfel funcția cognitivă la pacienții cu boală cerebrovasculară sau după tratamente ce presupuneau iradierea creierului

5) este un bun adjuvant al donepezilului în tratamentul demenței vasculare (concluzie a unui studiu Wang randomizat, controlat, efectuat în China)

 IV. Pentru efectul antitumoral

1) crește în mod drastic cantitatea de oxigen dizolvată în plasmă 2) oxigenează țesuturile hipoxice și promovează neovascularizarea, conducând la creșterea debitului sangvin 3) prin îmbunătățirea perfuziei agenților chimioterapeutici în tumorile hipoxice, crește presiunea parțială a oxigenului în interiorul tumorii, făcând-o mai susceptibilă la radioterapie

În prezent, HBOT este utilizată în asociere cu radioterapia și chimioterapia ca ajutor suplimentar în tratarea tumorilor maligne.

 

 

 

Efecte adverse și contraindicații:

Expunerea la concentrații ridicate de oxigen, pentru perioade lungi de timp, determină hiperoxie la nivelul sistemului nervos central și respirator. De aceea, parametrii utilizați în aplicarea oxigenului hiperbaric sunt setați în limite ce asigură evitarea apariției unor astfel de complicații. Intervenția cu oxigen hiperbaric este considerată o formă suplimentară de susținere a unei intervenții alopate, sigură și cu efecte secundare extrem de rare. 

Toate aceste contraindicații și în special cele relative, prezintă un risc mult mai mic de manifestare dacă presiunea hiperbară aplicată este mai mică și timpul de expunere este mai mic. Acestea (presiunea și timpul de expunere) pot fi crescute în timp, în funcție de reacția specifică a fiecărei persoane în parte. Tocmai din acest motiv, camerele hiperbarice monoloc oferă avantajul ca presiunea și timpul să fie reglate individual și personalizat.

 

Contraindicații absolute

  1. Pneumotoraxul netratat - persoana cu pneumotorax necesită tratament (toracostomie) înainte de a beneficiează de oxigenului hiperbaric.
  2. Uzul anumitor tipuri de medicamente înainte sau în timpul aplicării oxigenului hiperbaric.

Doxorubicina – folosită în timpul aplicării oxigenului hiperbaric poate crește riscul de cardiotoxicitate și necesită oprită cu 24 de ore înainte;
Bleomycinul - poate cauza pneumonie interstițială și fibroză și necesită oprit tratamentul cu acest medicament cu 6 luni înainte;
Disulfiramul - poate crește riscul de toxicitate a oxigenului (convulsii și toxicitate pulmonară) și necesită oprit cu 24 de ore înainte;
Sulfamylon – poate duce la vindecarea incompletă a unor răni și necesită oprită pe toată perioada aplicării oxigenului hiperbaric;
Administarea de anticoagulante 

 

Contraindicații relative – riscuri reduse

Antecedente de nevrită optică sau pierdere bruscă a vederii - este o contraindicație relativă, deoarece s-a demonstrat că aplicarea oxigenului hiperbaric oferă beneficii pacienților cu nevrită optică indusă de radiații, celor cu ocluzie a arterei centrale a retinei, cu ocluzie a venei retiniene, edem macular ș.a. Astfel, pentru persoanele cu antecedente de patologie oftalmologică, este indicată o evaluare clinică înainte de intervenția suplimentară cu oxigen hiperbaric.
Astmul - poate duce la blocarea aerului între cele doua foițe pleurale și la barotraumatismul pulmonar.
Boli endocrine (dacă însoțite de secreția crescută de corticosteroizi, catecolamine, hormoni tiroidieni) - de preferat ca în timpul intervenției hiperbarice să fie întrerupte tratamentele cu corticosteroizi și hormoni.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) – poate creste riscul de hipercarbie.
Bulele de aer și leziunile asimptomatice (observate în radiografia de la nivelul pieptului) - pot conduce la pneumotorax.
Chirurgia toracică - poate creste riscul de atelectazie sau pneumotorax. Necesită o evaluare de specialitate înainte de expunere.
Cisplatina - tratamentul medicamentos poate deveni inutil. Acesta nu reprezintă o contraindicație absolută deoarece nu apar efecte adverse.
Claustrofobia - în funcție de severitate, poate reprezenta un impediment în aplicarea intervenției cu oxigen hiperbaric. Poate fi necesară administrarea în prealabil de anxiolitice, calmante naturiste sau chiar tratamentul în prealabil prin psihoterapie.
Convulsii – pot să apară ușoare convulsii în timpul expunerii. În acest caz, se recomandă stabilizarea reacției prin tratamentul cu benzodiazepine. Pot fi mai predispuse persoanele sensibile la creșterea concentrației oxigenului sau care au un nivelul scăzut de zahăr din sânge. Observațiile clinice arată că șansele apariției unui astfel de eveniment sunt de 1 la 10.000 de tratamente cu oxigen hiperbaric, iar acestea nu au produs efecte pe termen lung. Copiii diagnosticați cu paralizie cerebrală suferă convulsii în timpul expunerii la oxigen hiperbaric la aproximativ aceeași rată ca și populația generală expusă acestei forme de intervenție cu caracter adjuvant (în jur de 1 la 10.000). Chiar dacă aceste convulsiile reprezintă un simptom frecvent în cazul acestei afecțiuni, majoritatea copiilor diagnosticați cu paralizie cerebrală și care au fost expuși la oxigen hiperbaric, au prezentat în timp o scădere a activității convulsive.
Diabetul zaharat dependent de terapia cu insulina sau hipoglicemia acută aplicarea de oxigen hiperbaric poate induce hipoglicemie. Monitorizarea frecventă a nivelului de glucoză este adesea suficientă pentru a efectua în siguranță expunerea.
Disfuncția trompei lui Eustachio - poate crește riscul de barotraumatism la nivelul membranei timpanice. Este recomandat ca pacientii să urmeze un antrenament de reglare a presiunii sau să primească tuburi de timpanostomie înainte de începerea expunerii la oxigen hiperbaric.
Febră ridicată (>39°) sau epilepsie - pot scădea pragul de rezistență la convulsii, mărind probabilitatea ca oxigenul să devină toxic. Diminuarea acestui risc se poate realiza prin administrarea de medicamente antipiretice, respective antiepileptice.
Fistulele perilimfatice, care apar în urma barotraumatismului urechii interne - pot provoacă vertijul și alte simptome vestibulare.
Implanturile - necesită testare anterioară pentru a le dovedi abilitatea de a rezista într-un mediu cu presiune crescută. De regulă, majoritatea dispozitivelor sunt făcute să reziste la o presiune de 4 atmosfere, dar este de preferat să fie verificate preventiv la producător.
Incapacitatea de a regla balanța presiunii în urechi sau sinusuri (posibil ca urmare a unei intervenții chirurgicale anterioare), expunerea la radiații, infecții acute ale tractului respirator superior, sinuzite - pot cauza durerea sau barotraumatismul. Persoanele care prezintă congestie acută sau care au dificultăți minore în a-și decompresa urechile, pot fi tratați în prealabil cu spray nazal cu fenilefrină sau poate fi utilizat un tub de timpanostomie, plasat în timpan înaintea expunerii la oxigen hiperbaric.
Intervențiile chirurgicale oftalmologice - pot fi problematice în cazul în care sunt rămășite de aer blocate în ochi, deoarece expansiunea sau contracția aerului din ochi pot afecta vederea. Se recomandă în prealabil un consult de specialitate.
Stimulatoare cardiace sau pompe anestezice epidurale - exista riscul deteriorării pompei din cauza presiunii. Este indicată o bună informare de la producătorul dispozitivului pentru a verifica dacă este rezistent la acest tip de presiune.
Leziunile pulmonare asimptomatice (observate cu ajutorul razelor x) – necesită evaluare pentru a se stabili etiologia lor înainte de expunerea la oxigen hiperbaric.
Modificări ale vederii - o schimbare a vederii cauzată de presiuni la nivelul corneei, a fost raportată în foarte puține cazuri de către unele persoane. Acest fenomen apare doar în timpul ședințelor prelungite de tratament HBOT și se inversează odată cu încheierea expunerii.
Pneumotoraxul spontan - este o contraindicație relativă deoarece riscul de apariție este extrem de mic. Se recomandă o evaluare amănunțită înainte de a continua expunerea la oxigen hiperbaric.
Sarcina - considerată contraindicație relativă din cauza efectelor necunoscute pe care le poate avea asupra fătului. Pe de altă parte, în cazul unei intoxicații cu monoxid de carbon a unei femei gravide, este indicată expunerea la oxigen hiperbaric.
Sferocitoza congenitală - presiunea parțială crescută a oxigenului poate provoca hemoliza. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, persoanele au fost susținute fără probleme cu oxigen hiperbaric.
Uzul crescut sau dependența de nicotină și cafeină (inclusiv cocaină, amfetamină ș.a. substanțe psihotrope) - contraindicate înainte de începerea expunerii la oxigen hiperbaric., deoarece vasoconstricția indusă de acești agenți poate reduce eficacitatea intervenției.

 

Oxigenoterapia hiperbarică și suplimentele nutritive

Cei mai mulți medici recomandă ca expunerea ca intervenție adjuvantă la oxigen hiperbaric să fie aplicată în combinație cu suplimente antioxidante. Astfel, stresul oxidativ suplimentar poate fi cu ușurință scăzut sau eliminat prin administrarea de vitamina C, vitamina E, CoQ10, glutation și seleniu. Dozarea acestor suplimente se face în funcție de vârsta, greutatea și diagnosticul persoanei.

 

 

Costul și durata intervenției cu oxigen hiperbaric:

  1. 120 lei/ 1 oră
  2. 200 lei/ 2 ore

Pentru un efect optim, sunt recomandate minim 10 ședințe. 

Procesul terapeutic în centrul nostru este ghidat de specialiștii echipei noastre.

În paralel, puteți beneficia la cerere (contra-cost) de:
  1. masaj specializat oferit de colaboratorii noștri;
  2. terapia cu Remedii Bach;
  3. psihoterapie clasică și training NLP somato-integrativ;
  4. kinetoterapie

În clinica Self-Equilibrium, Camera Hiperbară utilizată poate fi reglată treptat între 1.4 ATA și 1,5 ATA, oferind un ajutor suplimentar pentru o recuperare treptată, sigură și non-invazivă. În plus, puteți beneficia de o relaxare completă prin vizionarea unor programe TV ca: NETFLIX, YouTube ș.a. 


 

 

Oferte:

  1. La 10 ședințe achitate în avans, 2 sunt gratuite, adică primești 12 ședințe.
  2. La achitarea în avans a 10 ședințe pentru Pachetul H10-A10 (10 ședințe de Hiperbarică + 10 ședințe de Andullation), ai o reducere de 20%.

Consultă și Programul de fidelitate

 

 

Programări:

Pentru programări, vă rugăm să completați formularul de mai jos. După trimiterea formularului, veți fi contactat/ă în scurt timp pentru o confirmare fermă a zilei și orei programării dvs.

Vă dorim multă sănătate și echilibru! :)

 

oxigenoterapie hiperbarica, self-equilibrium, Craiova, sanatate

Vă rugăm să completați/selectați câmpul obligatoriu.
Vă rugăm să completați/selectați câmpul obligatoriu.
Vă rugăm să completați/selectați câmpul obligatoriu.
Vă rugăm să completați/selectați câmpul obligatoriu.
Vă rugăm să completați/selectați câmpul obligatoriu.

Contactati-ne

+40722820427