Sistemul endocrin joacă un rol important în corpul nostru, deoarece are un principal în homeostază, care este vitală pentru echilibrul adecvat al substanțelor chimice și alte substanțe din corpul nostru și pentru funcționarea și coordonarea armonioasă a tuturor proceselor corporale și sistemelor de oxigen.
Sistemul endocrin este format în principal din cortexul suprarenal, glanda pituitară, hipotalamus, pancreas, glanda tiroidă, glandele paratiroide și testicule sau ovare. Hormonii sunt mesageri chimici care călătoresc prin sistemul nostru circulator către alte părți ale corpului pentru a controla sau regla procesele corpului nostru, cum ar fi creșterea, controlul temperaturii, retenția de apă.
Unele dintre problemele hormonale cu care se confruntă atât bărbații, cât și femeile sunt dezechilibrul hormonal, tiroida hipoactivă sau hiperactivă, creșterea nivelului de cortizol, deficiența de insulină sau rezistența la insulină și menopauza precoce.
Yoga hormonală este un stil de exercițiu al cărui scop este armonizarea și echilibrarea nivelurilor hormonale ale corpului uman. Include exerciții în asane de yoga convenționale selectate, tehnici specifice de respirație, concentrare, relaxare și meditație. Ca și în cazul altor tipuri de exerciții fizice, poate îmbunătăți starea de sănătate, elasticitatea și flexibilitatea corpului uman și mobilitatea articulațiilor. Mai mult decât atât, poate detoxifica organismul, ne poate accelera metabolismul, poate îmbunătăți postura și forma tenului, susținând în același timp imunitatea.
Acest tip de yoga se concentrează în principal pe activarea și corectarea funcționării tuturor hormonilor care influențează producția de hormoni sexuali în glandele sexuale. Se adresează celor care suferă de dezechilibre hormonale. Poate fi util pentru ca femeile aflate la menopauză să-și scadă simptomele nedorite precum insomnia, bufeurile, iritabilitatea, nervozitatea, depresia, instabilitatea emoțională, pierderea memoriei, pierderea vitalității, uscăciunea urogenitală, incontinența, libidoul scăzut și migrenele.
Un mare număr de mecanisme de control guvernează interacțiunea întregului organism uman. Ele colaborează strâns și se interconectează în sisteme complexe. Sistemele nervos, hormonal și imunitar sunt implicate în procesul de trimitere a semnalelor către diferite părți ale corpului pentru a răspunde și a reacționa.
Hormonii, „mesageri chimici”, asigură medierea umorală și controlul. Hormonii sunt produși în glandele endocrine specifice hipotalamus, hipofiză, epifiză, tiroidă, paratiroide, glandele suprarenale și pancreas sau în țesuturi și celule specifice endocrine situate în diferite organe, cum ar fi sistemul nervos central, ovarele, testiculele, atriile cardiace, rinichi, ficat sau digestiv, tracturi. Transmiterea lor se mediază în mare parte prin sânge. Hormonii au un debut lent și efect prelungit, celulele țintă fiind echipate cu receptori de care sunt legați hormonii corespunzători.
I. GLANDELE SUPRARENALE
Yoga reduce producția de cortizol prin inhibarea declanșatorilor acestuia în hipotalamus, aceasta scăzând răspunsul la stres al organismului. Glandele suprarenale suprasolicitate duc la simptomele care sunt cunoscute în mod colectiv sub numele de oboseală suprarenală. Posturile de yoga pentru oboseala cu adrenalină ajută la reducerea nivelului de stres din organism, ceea ce oferă un timp de odihnă răspunsului la stres al glandelor suprarenale.
Exercițiile de yoga pentru oboseala suprarenală ajută la activarea glandelor care produc cortizolul la niveluri optime, ținând la distanță efectele negative ale supraproducției acestuia.
Asanele de yoga sunt poziții fizice care îndoaie, răsucesc sau întind diferitele părți ale corpului, ceea ce aduce sânge proaspăt sistemelor de organe, revigorându-le în acest proces. Asanele de yoga, pranayama și practicile meditative practici meditative ajută la ameliorarea sistemului nervos de nevoia de a rămâne constant în modul de apărare.
Aceste practici de yoga calmează mintea și rețeaua de nervi asociată cu aceasta:
1. Ardha Matsyendrasana (Seated Twist Pose/Half Lord of the Fishes Pose)
Este o întoarcere profundă, reparatoare, care este atât întăritoare, cât și întineritoare. Întregul trunchi se răsucește în postură, ceea ce îmbunătățește circulația, ajută la digestia și îmbunătățește mobilitatea coloanei vertebrale.
Persoanele cu disconfort semnificativ de spate sau gât ar trebui să facă acestă postură cu grijă și sub supravegherea instructorului. Cei care suferă de probleme cu organele interne pot găsi această postură provocatoare și inconfortabilă. Femeile însărcinate ar trebui să o evite, deoarece ar putea pune presiune asupra copilului.
2. Sarvangasana (Shoulderstand or Candle Pose)
Produce modificări favorabile ale capacității vasomotorii (care cauzează sau sunt legate de constricția sau dilatarea vaselor de sange) datorită schimbului crescut de sânge in partea superioară a corpului, in special in torace, gat si cap. Determină ameliorarea în caz de constipație, indigestie, dureri de cap, amețeli, nevrastenii, tulburări funcționale ale ochiului, urechii, nasului și gâtului precum și debilitate generală și sexuală. Produce efecte benefice ale presiunii gravitaționale asupra diferitelor organe ale corpului deasupra taliei, inclusiv asupra glandelor endocrine vitale. Ameliorează in caz de constipație, indigestie, cefalee, ameteli, nevrastenii. Tratează tulburările funcționale ale ochilor, urechilor, nasului și gâtului și debilitățile generale și sexuale. Este foarte eficientă pentru cresterea fluxului sanguin catre creier și echilibrează sistemele circulator, respirator, digestiv, reproducator, nervos si endocrin, intarind sistemul imunitar.
Când este periculos să practicați această asana: dacă suferiți de hipertensiune arterială, dacă aveți vase de sânge slabe ale ochiului sau suferiți de glaucom sau detașarea retinei.
3. Paschimottanasana (Seated Forward Bend pose)
Întinde complet mușchii spatelui și ajută practicantul să obțină un corp foarte flexibil, ajută la calmarea creierului, la reducerea anxietății și oboselii, masează și tonifică organele abdominale și pelvine, ajută la îmbunătățirea digestiei dacă este practicată în mod regulat, tonifică umerii și întinde partea inferioară a spatelui și a șoldurilor, ajută la stimularea ficatului/rinichilor/ovarelor/uterului, reduce simptomele insomniei, promovând un somn bun. Modificați această postură dacă ați suferit o accidentare la șolduri, ischiogambieri, partea inferioară a spatelui sau umeri.
Deoarece această postură comprimă abdomenul, este posibil să nu fie confortabilă pe stomacul plin.
4. Agnisara Kriya (activation of digestive fire Pose)
Agnisara kriya îmbunătățește fiziologia prin îmbunătățirea digestiei, metabolismului, eliminarea toxinelor și energizarea organismului. Persoanele care suferă de ulcere stomacale, intestinale, hipertensiune arterială nu trebuie să facă această practică hernie, hipertiroidism sau diaree cronică trebuie să evite să facă această practică.
5. Uddiyana Bandha (The abdominal lock Pose)
Întărește mușchii abdominali și diafragma, masează viscerele abdominale, plexul solar, inima și plămânii, crește focul gastric îmbunătățind digestia, asimilarea și eliminarea, purifică tractul digestiv de toxine, stimulează circulația sângelui în abdomen și fluxul de sânge către creier. Stimulează nervul vag punând puțină presiune asupra acestuia, întărind și tonificând răspunsul parasimpatic, ceea ce creează un efect calmant și echilibrant asupra sistemului nostru nervos.
Nu este indicat să practicați Uddiyana Bandha dacă: suferiți de probleme cu tensiunea arterială ridicată (practicarea acesteia poate crește rapid tensiunea arterială) sau dacă suferiți de ulcer și hernie. În timpul sarcinii, o femeie nu ar trebui să practice această postură.
6. Balasana (Child pose)
Balasana este o postură care provoacă o întindere ușoară pentru spate, șolduri, coapse și glezne. Poate ajuta la ameliorarea durerilor de spate.
Evitați Balasana dacă aveți o accidentare la genunchi. Dacă sunteți însărcinată, întindeți-vă picioarele mai larg și nu apăsați stomacul pe coapse. Dacă ați suferit o accidentare la umăr, menținerea brațelor lângă dvs. vă va oferi cel mai mult sprijin.
7. Supta Baddha Konasana (Reclining Cobbler’s Pose)
Această postură este perfectă pentru a vă conecta cu respirația, o practică care ajută la susținerea sistemului nervos parasimpatic (odihnă și digerare).
Această postură de yoga întinde oarecum intens mușchii de sub coapse și trebuie practicată cu grijă, cu talia și gâtul rămânând drepte. Persoanele care suferă de sciatică nu ar trebui să practice Supta Baddha Konasana.
8. Viparita Karani (Legs Up The Wall Pose)
Această postură nu numai că încetinește ritmul cardiac, reduce aportul nervos în glandele suprarenale prin stimularea baroreceptorilor (senzorii tăi de tensiune arterială) din gât și partea superioară a pieptului, relaxează vasele de sânge și încetinește undele cerebrale.
Persoanele cu afecțiuni oculare, cum ar fi glaucomul și detașarea retinei, ar trebui să o practice. Nici cei cu hernii hiatale sau boli cardiace. Femeile nu ar trebui să practice inversiunile în timpul menstruației.
9. Savasana (Corpse pose)
Concentrându-vă pe expirații lungi și profunde, vă veți încetini ritmul cardiac și veți aduce un sentiment copleșitor de calm corpului. Această postură vă permite să absorbiți beneficiile practicii și să experimentați un sentiment profund de odihnă. Savasana calmează creierul și ajută la ameliorarea stresului și a depresiei ușoare.
Cu siguranță, nu se poate spune că această asana de yoga are contraindicații, dar cu siguranță se poate spune că este o postură yoga dificil de practicat și stăpânit. Cel mai bun mod de a spune ar fi că există unii oameni care s-ar putea să nu găsească această postură de yoga confortabilă.
II. GLANDA PITUITARĂ
Înălțimea noastră este de obicei un produs al istoriei noastre genetice. Se crede că înălțimea, precum culoarea părului sau a ochilor, este în afara domeniului nostru de control și depinde în întregime de strămoșii noștri, de genele care ne-au fost transmise și, eventual, de dieta cu care am fost hrăniți la o vârstă fragedă. Se presupune că majoritatea oamenilor încetează să crească la vârsta de 18 ani sau mai devreme. Deși acest lucru este adevărat în cea mai mare parte, studiile au arătat acum că hormonul responsabil de creștere, HGH, este secretat până la vârsta de aproximativ 24 de ani.
Acest fapt sugerează că cei care sunt capabili să-și activeze glanda pituitară pentru a crește secreția de HGH în corpul lor ar putea fi capabili să-și crească înălțimea chiar și după pubertate. În acest sens, yoga s-ar putea dovedi a fi o modalitate excelentă de a ne crește înălțimea, deoarece este una dintre puținele forme de exerciții care angajează și sistemul nostru endocrin.
Iată o listă de asane pe care am alcătuit-o, astfel încât să vă puteți începe călătoria cu yoga pentru a vă maximiza înălțimea, indiferent de vârstă:
1. Tadasana (Mountain Pose)
Cunoscută și sub denumirea de poziție montană, această asana alungește toate grupele de mușchi. Din acest motiv, postura angajează în mod eficient hormonul de creștere și este o formă excelentă și accesibilă de yoga pentru creșterea înălțimii.
Această postură de yoga nu poate fi benefică pentru cei cărora le este greu să stea mult timp cu picioarele apropiate. Cineva care suferă de migrenă severă sau amețeală ar considera că această postură reprezintă o provocare.
2. Vrikshasana (Tree Pose)
Cunoscută în mod obișnuit ca poziția copacului, vriksh asana este una dintre cele mai bune posturi în yoga pentru a crește înălțimea. Nu numai că vă întărește mușchii coapsei, dar vă activează și glanda pituitară, declanșând astfel secreția hormonului de creștere.
Dacă suferiți de migrene, tensiune arterială crescută sau scăzută, nu practicați această asana. Evitați practicarea Vrikshasana dacă suferiți de insomnie. La început, s-ar putea să vă fie greu să așezați piciorul deasupra genunchiului, așa că puteți să-l așezați sub genunchi.
3. Shirshasana (Headstand Pose)
Această poziție, care este o combinație de sarvang asana sau suportul pentru umăr și o poziție de cap, inversează corpul împotriva gravitației. Această acțiune activează glanda pituitară și declanșează secreția de HGH.
Orice postură precum shirshasana, care poate strânge gâtul, poate rupe mucoasa arterială, provocând cheaguri de sânge și, în cele din urmă, accidente vasculare cerebrale.
4. Ustrasana (Camel Pose)
Deschide șoldurile, întinzând flexorii adânci ai șoldului, întinde/întărește umerii și spatele, extinde regiunea abdominală, îmbunătățind digestia și eliminarea. De asemenea, îmbunătățește postura.
În general, un spate slab sau un spate rănit s-ar putea să nu vă ofere sprijinul pentru a intra în postură. O persoană care suferă de o leziune a gâtului sau cineva cu spondilită ar trebui să evite cu siguranță această asana.
5. Paschimottanasana (Seated Forward Bend pose)
Întinde complet mușchii spatelui și ajută practicantul să obțină un corp foarte flexibil, ajută la calmarea creierului, la reducerea anxietății și oboselii, masează și tonifică organele abdominale și pelvine, ajută la îmbunătățirea digestiei dacă este practicată în mod regulat, tonifică umerii și întinde partea inferioară a spatelui și a șoldurilor, ajută la stimularea ficatului/rinichilor/ovarelor/uterului, reduce simptomele insomniei, promovând un somn bun. Modificați această poziție dacă ați suferit o accidentare la șolduri, ischiogambieri, partea inferioară a spatelui sau umeri.
Deoarece această poziție comprimă abdomenul, este posibil să nu fie confortabilă pe stomacul plin.
6. Ujjayi pranayama (Ocean Breath Pose)
Cunoscută sub numele de respirația victorioasă, această asana nu este doar o formă excelentă de yoga pentru a crește înălțimea, ci și un exercițiu pentru a vă stimula sănătatea fizică generală. Vă aliniază respirația și metabolismul pentru a îmbunătăți ecosistemul corpului. Este o modalitate grozavă de a încheia antrenamentul sau, pur și simplu, de a ne concentra în mijlocul unei zile de lucru aglomerate, deoarece poate fi practicată oriunde.
Nu vă înghiți niciodată saliva în timpul sau între inhalare și expirare. Înghițiți după o expirație completă. Nu exersați dacă aveți dureri severe de spate sau constipație. Nu practicați acest pranayama dacă vă simțiți obosit, deoarece efortul poate fi dăunător pentru plămâni și inimă.
III. HIPOTALAMUS
Hipotalamusul este considerat glanda principală deoarece controlează hipofiza și leagă sistemul nervos de sistemul endocrin. Gândiți-vă la pituitară ca la HQ-ul hormonilor. În yoga, putem stimula aceste glande practicînd ipostaze/posturi în care capul se află sub inimă, care la rândul său duce sângele la creier.
1. Uttanasana (Standing Forward Fold Pose)
Postura super simplă, benefică pentru hipotalamusul nostru pentru a ne stimula glanda pituitară și a ne echilibra sistemul endocrin și sănătatea hormonală.
Nu exersați, dacă suferiți de glaucom sau sciatică. Femeile însărcinate nu ar trebui să practice Uttanasana. Evitați acest lucru dacă aveți o leziune a spatelui inferior sau o leziune la articulația gleznei sau a genunchiului.
IV. PANCREAS
Studiile au arătat că o practică de yoga bine echilibrată scade nivelul excesului de zahăr din sânge la persoanele care suferă de diabet. Practicile de relaxare, respirație și meditație vor relaxa și oxigena pancreasul și toate țesuturile din jur, permițându-i un aport de sânge hrănitor. În general, însă, va avea un mare efect de tonifiere și revitalizare asupra tuturor organelor corpului.
1. Uddiyana Bandha (The abdominal lock Pose)
Întărește mușchii abdominali și diafragma, masează viscerele abdominale, plexul solar, inima și plămânii, crește focul gastric îmbunătățind digestia, asimilarea și eliminarea, purifică tractul digestiv de toxine, stimulează circulația sângelui în abdomen și fluxul de sânge către creier. Stimulează nervul vag punând puțină presiune asupra acestuia, întărind și tonificând răspunsul parasimpatic, ceea ce creează un efect calmant și echilibrant asupra sistemului nostru nervos.
Nu este indicat să practicați Uddiyana Bandha dacă: suferiți de probleme cu tensiunea arterială ridicată (practicarea acesteia poate crește rapid tensiunea arterială) sau dacă suferiți de ulcer și hernie. În timpul sarcinii, o femeie nu ar trebui să practice această postură.
V. GLANDA TIROIDĂ
Tulburările tiroidiene sunt destul de frecvente la oamenii din întreaga lume. Tiroida este o glandă mică din gât care secretă hormoni. Hormonii secretați de glanda tiroidă sunt responsabili de metabolismul, temperatura și creșterea organismului.
Practic, există două tipuri de tulburări tiroidiene: hipotiroidism și hipertiroidism. În timp ce prima se caracterizează prin faptul că glanda tiroidă nu este capabilă să producă destui hormoni tiroidieni, cea din urmă apare ca urmare a eliberării de către glanda tiroidă a prea multor hormoni. Asanele de yoga sunt considerate a fi un remediu natural eficient pentru tratarea tulburărilor tiroidiene. Deși s-ar putea să nu poată vindeca starea instantaneu, poate ajuta la menținerea sănătoasă a glandelor și la reglarea metabolismului, prevenind astfel orice complicații ulterioare. Un studiu a afirmat că 6 luni de yoga intensă au ajutat femeile cu hipotiroidism și le-au redus nevoia de medicamente cu tiroxină.
Iată câteva asane de yoga care pot ajuta la reducerea eficientă a hipotiroidismului.
Aceste poziții de yoga pot ajuta la întărirea mușchilor și, de asemenea, la reducerea efectelor hipotiroidismului asupra organismului:
1. Viparita Karani (Inverted Lake Pose)
Această poziție este cunoscută și sub numele de postura picioarelor în sus pe perete. Este utilă pentru diferite afecțiuni, inclusiv hipotiroidismul. Crește fluxul de sânge către glanda tiroidă și reglează funcția tiroidiană. În plus, această postură are un efect de întinerire asupra minții. De asemenea, ajută la ameliorarea stresului, la vindecarea insomniei și la combaterea anxietății.
Persoanele cu afecțiuni oculare, cum ar fi glaucomul și detașarea retinei, nu ar trebui să practice. Nici cei cu hernii hiatale sau boli cardiace. Femeile nu ar trebui să practice inversiunile în timpul menstruației.
2. Sarvangasana (Shoulder stand Pose)
Sarvangasana ajută la menținerea sistemului de conducere al organismului - sistemul endocrin. Eexercită presiune asupra glandei tiroide. Glanda tiroidă primește cea mai mare cantitate de sânge. Sarvangasana ajută la îmbunătățirea circulației sângelui și eliberarea secreției stagnante. Eliberează sânge în gât și ajută la hrănirea tiroidei și la inversarea hipotiroidismului.
Evitați această postură dacă suferiți de dureri severe de spate sau leziuni ale coloanei vertebrale sau dacă aveți spondilită.
3. Ustrasana (Camel Pose)
Deschide șoldurile, întinzând flexorii adânci ai șoldului, întinde/întărește umerii și spatele, extinde regiunea abdominală, îmbunătățind digestia și eliminarea. De asemenea, îmbunătățește postura.
În general, un spate slab sau un spate rănit s-ar putea să nu vă ofere sprijinul pentru a intra în poziție. O leziune a gâtului sau cineva cu spondilită ar trebui să evite cu siguranță această asana.
4. Setu Bandhasana (Bridge Pose)
Oferă putere mușchilor spatelui și ameliorează instantaneu spatele obosit. Întinde pieptul, zona gâtului și coloana vertebrală. Setu Bandhasana deschide plămânii, reduce problemele tiroidiene și ameliorează durerile de cap. Evitați să practicați această poziție dacă suferiți de leziuni la gât și la spate.
5. Halasana (Plough pose)
Această poziție ajută la întinderea gâtului și stimulează glandele tiroide. Cu toate acestea, această poziție nu trebuie efectuată de persoanele cu hipertirodisim, deoarece facilitează secreția de hormoni tiroidieni. Această poziție ajută, de asemenea, la întărirea mușchilor abdominali și a spatelui, împreună cu relaxarea sistemului nervos autonom.
Halasana nu trebuie practicată de: cei care suferă de probleme cu spatele, care au mușchii cervicali slăbiți sau răniți, picioarele slăbite, mușchii ischio-jambierii slabi. Femeile însărcinate sau femeile în timpul menstruației ar trebui să evite Halasana.
6. Matsyasana (fish pose)
Matsyasana sau postura peștelui face ca spatele să se arcuiască într-un mod care crește circulația sângelui în glanda tiroidă. Această postură întinde gâtul și gâtul și stimulează glanda tiroidă. Ameliorează foarte mult tensiunea din zonă. Se face prin inversarea capului. Acest lucru încurajează fluxul de sânge către glanda tiroidă și, prin urmare, este bun pentru persoanele care suferă de hipotiroidism. Această postură ajută, de asemenea, la menținerea sănătății mușchilor abdominali și a coloanei vertebrale.
Nu trebuie practicată de persoanele care suferă de tensiune arterială ridicată sau scăzută, care au leziuni la gât sau în orice parte a spatelui inferior sau mijlociu.
7. Dhanurasana (Bow Pose)
Deschide umerii, ameliorând rigiditatea, ceea ce vă poate îmbunătăți postura. Întărește coloana vertebrală și ischiogambierii. Întărește extensorii coloanei vertebrale și ischiogambierii, prevenind sau reducând durerea lombară.
Dhanurasana nu trebuie practicată de persoanele care suferă de hipertensiune arterială, hernie, colită, ulcer peptic sau afecțiuni cardiace. De asemenea, trebuie evitată dacă sunteți însărcinată.
8. Bhujangasana (Cobra pose)
Întărește coloana vertebrală, întinde pieptul, umerii și abdomenul, tonifică fesele, stimulează organele abdominale, ajută la ameliorarea stresului și a oboselii, deschide inima și plămânii, calmează sciatica și este terapeutic pentru astm.
Bhujangasana nu este recomandată celor care suferă de probleme severe de spate, legate de coloana vertebrală. De asemenea această poziție pune multă presiune pe abdomenul inferior și nu este recomandată femeilor însărcinate.
Fiind un remediu natural, yoga nu are efecte secundare. În timp ce unele asane se adresează bunăstării generale a corpului, anumite posturi vor fi mai eficiente pentru anumite probleme. Puține asane oferă un remediu și sunt eficiente în tratarea hipertiroidismului:
1. Setu Bandhasana (Bridge Pose)
Oferă putere mușchilor spatelui și ameliorează instantaneu spatele obosit. Întinde pieptul, zona gâtului și coloana vertebrală. Setu Bandhasana deschide plămânii, reduce problemele tiroidiene și ameliorează durerile de cap. Evitați să practicați această poziție dacă suferiți de leziuni la gât și la spate.
2. Ustrasana (Camel Pose)
Deschide șoldurile, întinzând flexorii adânci ai șoldului, întinde/întărește umerii și spatele, extinde regiunea abdominală, îmbunătățind digestia și eliminarea. De asemenea, îmbunătățește postura.
În general, un spate slab sau un spate rănit s-ar putea să nu vă ofere sprijinul pentru a intra în postură. O persoană care suferă de o leziune a gâtului sau cineva cu spondilită ar trebui să evite cu siguranță această asana.
3. Shishuasana (Child Pose )
Calmează orice durere de gât, cap sau umeri, previne și reduce sentimentele de anxietate și depresie, reduce stresul, ajută la prevenirea și tratarea constipației, induce relaxarea coloanei vertebrale, ușurează și deschide șoldurile și are un efect calmant asupra sistem nervos.
Evitati practicarea pozitiei copilului in caz de: orice rana la spate sau la genunchi, daca sunteti insarcinata, daca suferiti sau ati suferit recent de diaree.
4. Savasana (Corpse pose)
Concentrându-vă pe expirații lungi și profunde, vă veți încetini ritmul cardiac și veți aduce un sentiment copleșitor de calm corpului. Această postură vă permite să absorbiți beneficiile practicii și să experimentați un sentiment profund de odihnă. Savasana calmează creierul și ajută la ameliorarea stresului și a depresiei ușoare.
Cu siguranță, nu se poate spune că această asana de yoga are contraindicații, dar cu siguranță se poate spune că este o postură yoga dificil de practicat și stăpânit. Cel mai bun mod de a spune ar fi că există unii oameni care s-ar putea să nu găsească această postură de yoga confortabilă.
Tiroidita Hashimoto sau tiroidita autoimună este o afectiune in care sistemul imun atacă tiroida, glanda mică de la baza gatului, situată sub “mărul lui Adam”. Glanda tiroidă face parte din sistemul endocrin, care produce hormoni responsabili cu coordonarea majorității funcțiilor organismului.
Asanele de yoga pot ajuta la menținerea sănătoasă a glandelor și a metabolismului.
Iată cele cinci asane de yoga benefice pentru ameliorarea tiroideitei Hashimoto:
1. Halasana (Plough pose)
Această poziție ajută la întinderea gâtului și stimulează glandele tiroide. Cu toate acestea, această poziție nu trebuie efectuată de persoanele cu hipertirodisim, deoarece facilitează secreția de hormoni tiroidieni. Această poziție ajută, de asemenea, la întărirea mușchilor abdominali și a spatelui, împreună cu relaxarea sistemului nervos autonom.
Halasana nu trebuie practicată de: cei care suferă de probleme cu spatele, care au mușchii cervicali slăbiți sau răniți, picioarele slăbite, mușchii ischio-jambierii slabi. Femeile însărcinate sau femeile în timpul menstruației ar trebui să evite Halasana.
2. Navasana (Boat Pose)
Întărește abdomenul, flexorii șoldului și coloana vertebrală, stimulează rinichii, glandele tiroide, prostata și intestinele.
Dacă aveți tensiune arterială scăzută, cefalee severă și migrenă, trebuie să evitați această postură yoga. Persoanele care suferă de boli cronice sau tulburări ale coloanei vertebrale sunt sfătuite să nu practice această postură de yoga.
3. Viparita Karani (Legs Up The Wall Pose)
Această poziție este cunoscută și sub numele de postura picioarelor în sus pe perete. Este utilă pentru diferite afecțiuni, inclusiv hipotiroidismul. Crește fluxul de sânge către glanda tiroidă și reglează funcția tiroidiană. În plus, această postură are un efect de întinerire asupra minții. De asemenea, ajută la ameliorarea stresului, la vindecarea insomniei și la combaterea anxietății.
Persoanele cu afecțiuni oculare, cum ar fi glaucomul și detașarea retinei, nu ar trebui să practice. Nici cei cu hernii hiatale sau boli cardiace. Femeile nu ar trebui să practice inversiunile în timpul menstruației.
4. Savasana (Corpse pose)
Concentrându-vă pe expirații lungi și profunde, vă veți încetini ritmul cardiac și veți aduce un sentiment copleșitor de calm corpului. Această postură vă permite să absorbiți beneficiile practicii și să experimentați un sentiment profund de odihnă. Savasana calmează creierul și ajută la ameliorarea stresului și a depresiei ușoare.
Cu siguranță, nu se poate spune că această asana de yoga are contraindicații, dar cu siguranță se poate spune că este o postură yoga dificil de practicat și stăpânit. Cel mai bun mod de a spune ar fi că există unii oameni care s-ar putea să nu găsească această postură de yoga confortabilă.
5. Sarvangasana (Shoulderstand or Candle Pose)
Produce modificări favorabile ale capacității vasomotorii (care cauzează sau sunt legate de constricția sau dilatarea vaselor de sange) datorită schimbului crescut de sânge in partea superioară a corpului, in special in torace, gat si cap. Determină ameliorarea în caz de constipație, indigestie, dureri de cap, amețeli, nevrastenii, tulburări funcționale ale ochiului, urechii, nasului și gâtului precum și debilitate generală și sexuală. Produce efecte benefice ale presiunii gravitaționale asupra diferitelor organe ale corpului deasupra taliei, inclusiv asupra glandelor endocrine vitale. Ameliorează in caz de constipație, indigestie, cefalee, ameteli, nevrastenii. Tratează tulburările funcționale ale ochilor, urechilor, nasului și gâtului și debilitățile generale și sexuale. Este foarte eficientă pentru cresterea fluxului sanguin catre creier și echilibrează sistemele circulator, respirator, digestiv, reproducator, nervos si endocrin, intarind sistemul imunitar.
Când este periculos să practicați această asana: dacă suferiți de hipertensiune arterială, dacă aveți vase de sânge slabe ale ochiului sau suferiți de glaucom sau detașarea retinei.
VI. GLANDELE PARATIROIDE
Se află chiar în spatele glandelor tiroide din gât. Glandele paratiroide (roz deschis) produc hormonul paratiroidian, care crește nivelul de calciu din sânge. Glandele paratiroide sunt glande mici de mărimea unui bob de mazăre situate în gât chiar în spatele glandei tiroide în formă de fluture.
Iată 5 asane benefice pentru sănătatea paratiroidelor:
1. Matsyasana (fish pose)
Matsyasana sau postura peștelui face ca spatele să se arcuiască într-un mod care crește circulația sângelui în glanda tiroidă. Această postură întinde gâtul și gâtul și stimulează glanda tiroidă. Ameliorează foarte mult tensiunea din zonă. Se face prin inversarea capului. Acest lucru încurajează fluxul de sânge către glanda tiroidă și, prin urmare, este bun pentru persoanele care suferă de hipotiroidism. Această postură ajută, de asemenea, la menținerea sănătății mușchilor abdominali și a coloanei vertebrale.
Nu trebuie practicată de persoanele care suferă de tensiune arterială ridicată sau scăzută, care au leziuni la gât sau în orice parte a spatelui inferior sau mijlociu.
2. Dhanurasana (Bow Pose)
Deschide umerii, ameliorând rigiditatea, ceea ce vă poate îmbunătăți postura. Întărește coloana vertebrală și ischiogambierii. Întărește extensorii coloanei vertebrale și ischiogambierii, prevenind sau reducând durerea lombară.
Dhanurasana nu trebuie practicată de persoanele care suferă de hipertensiune arterială, hernie, colită, ulcer peptic sau afecțiuni cardiace. De asemenea, trebuie evitată dacă sunteți însărcinată.
3. Setu Bandhasana (Bridge Pose)
Oferă putere mușchilor spatelui și ameliorează instantaneu spatele obosit. Întinde pieptul, zona gâtului și coloana vertebrală. Setu Bandhasana deschide plămânii, reduce problemele tiroidiene și ameliorează durerile de cap. Evitați să practicați această poziție dacă suferiți de leziuni la gât și la spate.
4. Sasangasana (Rabbit Pose)
Întărește coloana vertebrală, ameliorează tensiunea din partea superioară a corpului, îmbunătățește circulația sângelui, reglează echilibrul hormonal, ajută la o digestie mai bună.
Evitați această postură în cazul oricărei răni la gât, spate, umeri și brațe. Persoanele cu spondilită nu ar trebui să practice această asana. Persoanele cu hipertensiune arterială și femeile însărcinate trebuie să evite total practicarea acesteia. Dacă aveți depresie sau vertij, această postură cu siguranță nu este recomandată.
5. Sarvangasana (Shoulderstand or Candle Pose)
Produce modificări favorabile ale capacității vasomotorii (care cauzează sau sunt legate de constricția sau dilatarea vaselor de sange) datorită schimbului crescut de sânge in partea superioară a corpului, in special in torace, gat si cap. Determină ameliorarea în caz de constipație, indigestie, dureri de cap, amețeli, nevrastenii, tulburări funcționale ale ochiului, urechii, nasului și gâtului precum și debilitate generală și sexuală. Produce efecte benefice ale presiunii gravitaționale asupra diferitelor organe ale corpului deasupra taliei, inclusiv asupra glandelor endocrine vitale. Ameliorează in caz de constipație, indigestie, cefalee, ameteli, nevrastenii. Tratează tulburările funcționale ale ochilor, urechilor, nasului și gâtului și debilitățile generale și sexuale. Este foarte eficientă pentru cresterea fluxului sanguin catre creier și echilibrează sistemele circulator, respirator, digestiv, reproducator, nervos si endocrin, intarind sistemul imunitar.
Când este periculos să practicați această asana: dacă suferiți de hipertensiune arterială, dacă aveți vase de sânge slabe ale ochiului sau suferiți de glaucom sau detașarea retinei.